Dimineata, pe cind imi citeam mailul personal, am dat peste un comunicat de presa cu titlul „Ticalosii de la serviciu – ii cunosti?”
Curioasa ce se ascunde in spatele un titlu ca asta, am dat clic. Am aflat, printre altele:
Ce fac de fapt ticalosii?
Robert Sutton are o lista de douasprezece actiuni, cele mai comune, dar nu singurele:
1. Insulte personale
2. Invadarea teritoriului
3. Contact personal neinvitat
4. Amenintari si intimidare, atat verbale, cat si non-verbale
5. Glume sarcastice si tachinari cu scop de a insulta
6. E-mailuri ucigatoare tintite si cu multi destinatari ascunsi (BCC)
7. Degradare a pozitiei pentru umili victimele
8. Observatii in public si ritualuri de umilire
9. Intreruperi nepoliticoase
10. Atacuri fata in fata
11. Priviri necorespunzatoare
12. Tratarea oamenilor ca si cum ar fi invizibili
Varianta integrala e aici.
licuricidestele 
noiembrie 28, 2008 la 4:37 pm
HAhahah! Imi aminteste de un asshole-manager sub care m-am nimerit acum cativa ani. Am bifat toate cele 12 semne, i se potrivesc manusa. De atunci mi-am dat seama ca trebuie sa ma feresc de corporatii/multinationale. Apropo de atacuri fata in fata, ar trebui pus un punct cu minciuni fata in fata.
Mie mi-a pus capac cand mi-a zis intre patru ochi: Eu ti-am spus sa nu faci lucrul X, desi avusesem chiar o cearta cu cateva zile inainte in care el sustinea sa il fac, „ca de nu…”
E de laudat faptul ca au aparut asemenea carti pentru managerii mari, dar ar trebui sa existe si pentru oamenii de sub assholes.
noiembrie 28, 2008 la 4:51 pm
:))) cred ca peste tot exista genul asta de personaj. daca fata aia a ajuns sa scrie pe tema asta probabil si-a luat-o destul de urit. pacat ca unii oameni capabili aleg sa plece, cind se confrunta cu astfel de situatii. tu ce-ai facut?? asa cum te stiu aproape mi-e si teama sa te-ntreb:))
noiembrie 28, 2008 la 5:35 pm
:)) pai ce puteam sa fac? in prima instanta m-am enervat foarte tare, am avut o discutie „privata” ce s-a lasat cu amenintari de ambele parti. Cele din partea mea au fost morale si legale :D. Apoi a inceput o perioada in care am fost sapat si provocat in toate felurile. In sfarsit, dupa ce am facut un dosar stufos (nu a fost deloc greu, avand in vedere ingamfarea si iq-ul respectivului) si pe care l-am lasat in sertar si m-am dus la urmatorul in ierarhie, am avut o discutie foarte deschisa, i-am spus ca sunt sapat si vreo 2 puncte din zecile pe care le stransesem. A fost deajuns, el asigurandu-ma ca voi lucra confortabil incepand din acea zi. Bine, mi-a mai explicat ca,, capitanul unei echipe de fotbal nu este intotdeauna cel mai destept.
Pana la urma nu stiu ce au vorbit ei dar seful meu direct a venit de la masa negru de suparare si asa a ramas vreo 3 zile.
Iar eu am dus-o pe roze si mi-am facut treaba pana a inceput sa incerce iar manevrele de mai sus, moment in care am plecat pe un salariu aproape dublu 🙂
Ceea ce doresc tuturor celor in situatii similare.
noiembrie 28, 2008 la 9:17 pm
tanti aia e suferinda dar are dreptate prin partile esentiale.a cunoscut probabil multi ticalosi la viata ei.
@iulian unde ziceai ca ai lucrat?
@meda, imi place cum scrii. felicitari